Modelul celor trei inele aparţine lui Joseph Renzulli. Renzulli a împărţit mai întâi supradotarea în două mari categorii. Prima numită supradotarea şcolară este caracterizată de succes şcolar la teste şi la învăţare. Pe aceşti copii sistemul îi identifică cu uşurinţă. Cu toate acestea nu există un nivel înalt de corelare între IQ şi succesul scolar. A doua categorie este supradotarea creativ-productivă. Aceasta descrie acele arii ale activităţilor umane unde valoarea înaltă este plasată în dezvoltarea de materiale originale. Cele două categorii descrise de Renzulli se corelează pozitiv cu auditiv secvenţialii şi vizual-spaţialii descrişi de Linda Silverman.
Renzulli arată că ambele categorii sunt importante şi că există interacţiuni între acestea. Cea de-a doua categorie are două subcategorii, una este creativitatea, cea de-a două este ambiţia de a atinge anumite ţeluri (task commitment).
Renzulli argumentează că este necesar un anumit echilibru între aceste trei arii. Abilitatea peste medie cu creativitate nu ajunge productive fără ambiţie. De asemenea abilitatea peste medie şi ambiţia nu devin productive fără creativitate. Pe de altă parte creativitatea şi ambiţia nu duc la nimic şi de calitate fără abilitate peste medie.
Conceptul celor trei inele a fost dezvoltat din această formulă, arâtând cele trei arii de performanţă. Performanţa de tip general acoperă activităţi precum matematică, ştiintele, limbajul, artele, religiile, în timp ce performanţele specifice acoperă o mare arie de activităţi umane, de la city planning sau gătit la modă şi decoraţiuni.
Formula celor trei inele descrie şapte sectoare. La intersecţia celor trei inele având creativitate, ambiţie şi abilităţi se află comportamentul caracteristic supradotaţilor. Aceştia se vor manifesta în câmpurile de activitate în care pot valorifica aceste caracteristici şi au nevoie de o ofertă educaţională care să crească aceste caracteristici.
La intersecţia dintre două inele există alte comportamente caracteristice care se regăsesc în anumite câmpuri de activitate ce cuprind trăsături specifice şi funcţionale, iar cu un singur inel se găsesc de asemenea activităţi şi comportamente specifice integrate profesional.
De exemplu, cu creativitate şi ambiţie putem găsi profesiuni manufacturiere ce nu solicită o inteligenţă deosebită. Cu inteligenţă şi ambiţie putem găsi profesii ce sunt bazate pe respectarea corectă a unor reguli, precum cea de jurist sau de contabil, care nu cer o creativitate deosebită. Cu inteligenţă şi creativitate putem descoperi profesii mai reflexive în care se lucrează în ritm propriu, precum cea de psiholog.
De asemenea cu inteligenţă dar fară creativitate şi ambiţie există profesii precum cea de bibliotecar sau de comerciant, ce utilizează o singură caracteristica dezvoltată. Cu ambiţie dar fără creativitate şi inteligenţa înaltă putem găsi arii profesionale precum în industrie la maşini de lucru unde această caracteristică este utilizată. Doar creativitatea fără ambiţie şi inteligenţă deosebită se valorifică în profesii precum grădinăritul sau moda vestimentară.
Deşi se pot găsi câmpuri de activitate în care aceste caracteristici să dea succes social este necesar ca să existe un înalt nivel de dezvoltare a cel puţin uneia dintre cele trei inele. Educaţia supradotaţilor oferă căi de valorificare şi stimulare a celor trei inele în mod diferenţiat în funcţie de bagajul natural al fiecărui copil. Acesta este şi motivul pentru care educaţia supradotaţilor poate deveni educaţia supradotării într-un învăţământ de masă, prin programele de îmbogăţire.
Utilitatea formulei celor trei inele este evidentă nu doar pentru identificarea caracteristicilor de performanţă ale copiilor dar şi pentru orientarea eforturilor didactictice în mod specific astfel încât să poată permite ridicarea nivelului acestor caracteristici. De asemenea este evidentă utilitatea formulei celor trei inele pentru orientarea profesională a copiilor conform cu caracteristicile proprii cele mai dezvoltate şi care le pot asigura cel mai mare success professional ulterior. Este important de ştiut cum se pot cupla caracteristicile celor trei inele cu cerinţele unor profesii pentru evita pe cât posibil atât inadaptarea socio-profesională cât şi instabilitatea într-un câmp profesional, ambele variante ducând la eşec în loc de succes.
sursa : wikipedia.org
0 comments:
Trimiteți un comentariu